Cătina, numită şi “ginsengul românesc” – iată ce minuni face

Cătina, numită şi “ginsengul românesc” – iată ce minuni face

Ce moment mai bun să mă apuc de scris acest articol decât acesta, în care tocmai am terminat de aranjat în congelator pungile cu cătina pentru iarna ce va să vină. Se întâmplă în premieră, după ce mi-a fost lăudată până la cer şi înapoi, iarna trecută.

Cu mare greutate am reuşit atunci să pun mâna pe un borcan, din rezervele strategice ale oamenilor prevăzători. Mi-a plăcut, m-am documentat şi acum am tocmit kilograme multe de la piaţă.
Până prin ianuarie 2013, cătina nu însemna cine ştie ce pentru mine. Dacă îmi spuneai cuvântul mă gândeam degrabă la nişte siropuri naturale făcute din ea şi puse bine în magazinul pe care îl frecventez cu religiozitate, pe al treilea rând, cum intri, pe stânga. Dar în luna de care vă zic, m-au pocnit nişte boli mai multe – unele mai vechi, altele mai noi, iar lamentările mele ajung la urechile unor cunoscători într-ale cătinii.

Aşa aflu o poveste medicală care mă face să spun – aduceţi bobiţele acele încoace! Spune-se că doi copii din oraşul meu natal, cu mari probleme de imunitate, plimbaţi prin spitale franţuzeşti, unde medicii au ridicat din umeri, şi-au găsit scăparea când părinţii au descoperit miracolul cătinii.

Au dat de un om cu o plantaţie care le-a împachetat câteva kilograme de bobiţe portocalii în miere grozavă şi le-a recomandat să le dea pruncilor câte o lingură pe stomacul gol zi de zi. Cică în câteva luni, francezii se minunau de analizele mult îmbunătăţite de cătină, regina imunităţii, stăpâna unor rezerve nebănuite de vitamina C. După o aşa poveste, m-am dat peste cap să pun mâna pe un borcan-miracol din rezerva acestor oameni.

Nu m-am transformat peste noapte într-o sănătoasă tun, mai ales că borcanul cu pricina nu m-a ţinut mai mult de câteva săptămâni. Dar, nu am mai răcit una, două. Şi asta, alături de documentare, şi oferta irezistibilă a unei bunici vânzătoare din piaţa Matache din Capitală m-a făcut să îmi fac mai multe provizii de cătină decât de zacuscă pentru sezonul rece 2013-2014.

Cătina – Ginsengul românesc

Beneficiile fructelor de cătină nu au fost descoperite de părinţii de mai sus. Cei care au depistat întâia dată cât de bine pot ele să facă au fost tracii, hinduşii, grecii, chinezii, mongolii, celţii şi slavii. |n cantitatea uriaşă de vitamina C – mult peste citrice sau peste măceş – şi prin mult înţeleg înmulţit cu zece – stă mare parte de puterea cătinii.

I se spune şi ginsengul românesc, dar şi cel mai bun vaccin antigripal – asta se potriveşte de minune cu primul efect benefic simţit de mine după câteva săptămâni în care mi-am început zilele cu ea.

Este plină şi de vitaminele A, B, E, K, dar şi de fosfor, potasiu, magneziu, fier. Despre betacaroten, ce să mai zicem – are peste nivelul conţinut de morcov. Adăugaţi aminoacizii esenţiali, acizii graşi esenţiali şi veţi obţine o minunăţie de fruct.

sus

Cum consumăm cătina

CatinaNu vă împiedică nimeni să nu o mâncaţi exact aşa cum a fost ea culeasă (cu mare greutate, căci ramurile sunt spinoase, de aici şi preţul ridicat). Eu, după prima gură de cătină pură m-am strâmbat din toate încheieturile şi m-am declarat în favoarea variantei în miere naturală – se păstrează mai bine, ne e mai mare dragul să o luăm zilnic şi adăugăm şi binefacerile mierii, dacă într-adevăr am luat-o din sursă sigură.

Mai există şi varianta atât de lăudată a uleiului de cătină – vorbim imediat şi despre plusurile lui.

O mai puteţi consuma şi ca sirop, impreună cu miere, dar şi ca dulceaţă – când am isprăvit borcanul cu care mi-am început articolul, m-am refugiat într-un borcănel de dulceaţă de cătină fără zahăr pe care, surpriză, n-am putut să-l termin – gustul puternic acrişor, fără ajutorul mierii nu mi-a fost tocmai pe plac. Aşa că, testaţi mai multe variante până când o găsiţi pe cea care vă încântă.

Beneficii cătina

Ca să îi dăm o mare mână, chiar un braţ, de ajutor imunităţii noastre, asta e clar. Acum, să o luăm punctual. Este considerată un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic şi chiar anticancerigen. Despre uleiul pe care vi-l lăudam mai sus, se spune că ar avea puterea să scadă nivelul colesterolului, să ajute în ulcerul gastric, în afecţiuni circulatorii şi hepatice.

In cazul uzului intern, căci se foloseşte şi extern la afecţiuni oftalmologice, dermatoze, psoriazis, acnee etc, are un anume efect şi asupra depresiilor, tumorilor, faringitei. Ne-ar ajuta şi în greaua problemă a stresului care ne tot bântuie zilele. Există şi referiri la beneficiile eiafrodiziace sau la capacitatea de a amâna efectele neplăcute ale îmbătrânirii.

 

De unde cumpărăm cătina şi cât costă?

Dacă vă treziţi ca mine, în toiul iernii că aţi vrea nişte cătină, sau chiar în primăvară ori vara devreme, nu veţi putea merge în pieţe să o alegeţi după bunul plac. Perioada ei de glorie pe tarabe Catina este sfârşit de august până spre încheierea toamnei. Desigur, puteţi da de borcănele magice şi pe tarabele ţărăneşti când nu mai sunt fructele, dar tot mai bine o puneţi cu mânuţa dumneavoastră în congelator sau în miere.

Preţul unui kilogram de fructe se învârtea în jurul cifrei de 15 lei în Bucureşti când abia apăruseră. Apoi, au mai dispărut din lei. Ideal este să consumăm din cea care creşte sălbatic, însă greu de crezut că vom afla întreaga şi, mai ales, adevărata istorie a bobiţelor de pe tarabă.

Dacă v-am făcut curioşi, vă îndemn să treceţi iarna ce vine cu ea – câte o lingură de cătină cu miere pe stomacul gol în fiecare dimineaţă – iar în martie-aprilie să trageţi singuri concluziile acestor fructe atât de lăudate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these <abbr title="HyperText Markup Language">HTML</abbr> tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>